Conferinţa istoricului Georgeta Filitti abordează istoria celei mai spectaculoase străzi din Bucureşti - CALEA VICTORIEI, şi anume prezentarea palatelor care se află pe această "coloana vertebrală” a oraşului. Acesta conferinţă deschide LUNA BUCUREŞTILOR: 9 mai – 9 iunie 2013, proiect cultural derulat de Fundaţia Calea Victoriei în colaborare cu Cercul Militar Naţional. Luna Bucureştilor a existat ca sărbătoare a Bucureştiului între anii 1935 - 1940, cu scopul însufleţirii oraşului şi cuprindea spectacole de teatru, expoziţii diverse, activităţi sportive, parade militare, mitinguri aviatice, concursuri hipice.
Fundaţia Calea Victoriei a reînviat acest proiect şi din anul 2009 realizează evenimente culturale reunite sub acelaşi nume de Luna Bucureştilor, ce evocă spiritul perioadei faste în care capitala noastră a fost denumită Micul Paris. Implicarea Cercului Militar Naţional reprezintă o continuare firească a tradiţiei culturale interbelice, perioada în care Cercul Militar se alinia prin activitatile sale centrelor culturale ale Bucureştiului. Iniţial Podul Mogoşoaiei, devenit ulterior Calea Victoriei, era
strada pe care puteai găsi în sec. XIX casele şi palatele celor mai de seamă
familii din Bucureşti, inclusiv Palatul Regal, precum şi instituţii
culturale emblematice, cum ar fi Ateneul Român. Calea Victoriei devine, în
perioada interbelică, un loc populat şi prietenos, locul paradelor şi al
promenadelor pentru oameni din toate categoriile sociale, iar strada devine
aglomerată şi pestriţă, lăsând cu greu loc maşinilor sau trăsurilor.
Numeroşi scriitori, intelectuali şi artişti de la începutul sec XX au scris despre atmosfera cosmopolită de pe Calea Victoriei, au frecventat locuri cum este Cafeneaua Capşa (vis-a-vis de Cercul Militar Naţional) şi au fost surprinşi de contrastele pe care această stradă le dezvăluie: doamne extrem de sofisticate alături de florărese vesele, domni grăbiţi cu serviete, copii gălăgioşi, militari, în costumele lor impecabile, la plimbare.
Doamna Georgeta Filitti va povesti, cu detalii inedite, despre palatele şi monumentele următoare: Palatul Cantacuzino, Palatul
Ghika - Grădişteanu, Academia Română, Casa Monteoru - Catargi, Palatul Ştirbei,
Ateneul Român, Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară, Biserica
Creţulescu, Casa Capşa, Cercul Militar Naţional, Biserica Sărindar,
CEC şi Palatul Poştelor, aducând aminte de personalitatile care au locuit şi trăit momente memorabile în ele.