Marți, 20 ianuarie 2015, orele 18.30, la Sala de Spectacole va avea loc Spectacolul oferit cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie, susținut de artiștii Ansamblului Artistic al Armatei: Carla OLTEANU, Oana SÎRBU, Gabriel MANEA, Valentina VOINEA, Nicoleta CIOBANU, Alina NĂNESCU, Ilie ROȘU, Diana MATEI, Norica ENACHE, Lorena ISTRATE, Emilia DOROBANȚU.

Invitat special: Vlad MIRIȚĂ.

Accesul pe bază de rezervare la telefon: 021.313.86.80 int. 135, 156 sau la adresa de e-mail: cultura@cmn.ro

24 ianuarie - simbol al unităţii naţiunii române

În procesul construcţiei statale, ziua de 24 ianuarie 1859 a căpătat dintru început semnificaţii de simbol pentru întreaga naţiune română. La acea dată, Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al Ţării Româneşti, după ce, la 5 ianuarie acelaşi an, la Iaşi, el fusese desemnat, în unanimitate, domn al Moldovei.
Era un triumf al tuturor românilor şi finalul unui proces de redeşteptare naţională care începuse mai demult, dar care şi-a avut în revoluţia paşoptistă din 1848-1849, momentul de sinteză şi de acceleraţie. Înscriindu-se în curentul revoluţionar european, o mână de tineri români, educaţi în şcolile din apusul Europei, conştientizând starea de înapoiere a societăţii din care proveneau, au elaborat un amplu program de reforme menit să o înscrie pe coordonatele modernizări şi afirmării internaţionale.
Un deceniu mai târziu, unirea Modovei şi Munteniei era un fapt împlinit, acest lucru datorându-se unui complex de factori cum ar fi: situaţia internaţională favorabilă generată de războiul Crimeeii (1853-1856); patriotismul locuitorilor de la est şi sud de Carpaţi etc Deşi marile puteri europene au dat doar o satisfacţie parţială doleanţelor exprimate de Adunările ad-hoc, hotârând o unire trunchiată, sprijiniţi subtil de Franţa, românii au recurs la soluţia alegerii aceleiaşi persoane pe tronul ambelor principate. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, un adevărat outsider în cursa pentru tron, a fost o soluţie românească la o problemă europeană.
În cei şapte ani de domnie, Cuza s-a dovedit un remarcabil om de stat, ceea ce l-a determinat pe N. Iorga să aprecieze, în 1920, la un veac de la naşterea sa, că domnitorul „Unirii” a fost „un om vrednic de legenda sa, iar legenda creată în jurul său este vrednică de dânsul”. 
Evenimentul de acum 156 de ani se dovedeşte, în perspectiva duratei lungi a istoriei, un moment de concordie naţională, care a pus bazele statului naţional român modern şi l-a înscris pe traiectul modernizării şi afirmării în lume.

Prof. univ. dr. Petre OTU