Expoziţia de pictură a artistei plastice Hisako Kobayashi, deschisă în perioada 21 – 31 martie 2016. Artista s-a născut și a studiat pictura în Tokyo, apoi a urmat un Masterat în Arte la Pratt Institute, Brooklyn, în New York, unde trăiește de 30 de ani. A expus în întreaga lume, în galerii și muzee din Tokyo, Moscova, Istanbul, New Mexico, Viena, Munchen, Paris, Boston, Shanghai, Maroc, Florența, New York, Philadelphia, Washington D.C. Artista declară că: „Evident că am fost expusă în timp, culturii și tradiției japoneze, dar ieșirea din spațiul culturii tale naționale te ajută să te descoperi cine ești tu însuți, te determină să te autodefinești. Ieșirea din Japonia m-a ajutat să mă observ oarecum din afară și în același timp a generat în sinea mea valențe care corespund lumii artistice globale. Aceasta s-a realizat și datorită traiului meu într-un oraș internațional ca New York-ul. Prin aceasta mi-am pus în evidență personalitatea devenind nu doar o artistă japoneză care locuiește la New York, ci o artistă care se integrează într-o gîndire și o expresie universală”. Artista pictează cu mâna stângă, este pasionată de muzică, care o inspiră în creație, și se simte apropiată de pictorii Van Gogh și Mark Rothko.
Expoziția a fost vernisată marți, 22 martie 2016, de Ruxanda Beldiman, critic de artă.
Culoare și metaforă – cronică realizată de Octavian MIHALCEA În perioada 21-28 martie 2016, la Galeria Artelor a Cercului Militar Național a avut loc un eveniment inedit, expoziția plasticienei japoneze Hisako Kobayashi, intitulată Solo Show. Arta etalată aici se sprijină îndeosebi pe primatul „stării”, fundament adeseori neștiut ce are o deosebită pondere asupra sufletului omenesc. Deși adoptă la nivel formal reprezentările minimalismului, tablourile de față prezintă complexe aspectări ideatice, fiecare privitor având posibilitatea de a se regăsi în această atât de plurivalentă simplitate. Componenta metaforizantă prevalează. Expoziția se distinge prin intensitatea cromatizărilor. Dacă ne raportăm la inevitabilele corespondențe estetice, fundamentala Teorie a culorilor elaborată de Goethe poate fi un ghid în procesul descoperirii semnificațiilor pe care le iau nuanțele. Se poate dezvolta o autentică atmosferă poetică în jurul artei lui Hisako Kobayashi. Astfel, frumosul e alăturat, adecvat, adevărului, regim simbiotic ce își poate fi suficient sieși. Translația norilor pe cer produce accentuate stări revelatorii. Solitudinea unui dans prin ploaie inspiră diafane atitudini cromatice. De asemenea, mintea este focalizată asupra acelor adevăruri mereu inatacabile, neînsemnând că valorile inimii nu au o pondere deosebită pe parcursul diverselor alchimizări existențiale.
