147
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
Constanţa. Ceremonia de reinstalare, desfășurată la 4
iulie 2003, s-a bucurat de prezenţa ministrului Apărării
Naţionale, Ioan Mircea Pașcu, și a secretarului de stat și
șef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul,
Armonizare Legislativă și Relaţii Publice, Sorin Encu-
ţescu. A luat parte scriitoarea Sanda Stolojan, stabilită
în Franţa, soţia lui Vlad Filipescu, nepotul lui Nicolae Fi-
lipescu, absolvenţi ai Colegiului Militar de la Mănăsti-
rea Dealu, veterani de război, istorici și ziariști. Ampla-
sarea celor două busturi în acest spaţiu a fost primul
pas spre materializarea proiectului de a realiza un Sa-
lon al fondatorilor Palatului Cercului Militar Naţional.
În decursul următoarelor luni, prin eforturi deosebite,
salonul a devenit realitate.
La 1 martie 2005, în foaierul Sălii de Marmură a
avut loc ceremonia de dezvelire a bustului arhitectului
palatului, Dimitrie Maimarolu, operă a artiștilor Cos-
tică Tofan și Valentin Tănase, și de inaugurare oficială
a Salonului fondatorilor, care cuprinde busturile lui
Dimitrie Maimarolu, Nicolae Filipescu și al generalu-
lui Vasile Zottu, portretele regilor Carol I și Ferdinand,
respectiv ale reginelor Elisabeta și Maria – toate patru
reprezentând creaţii ale pictorului Valentin Tănase –,
precum și o serie de fotografii ce relevă istoria acestei
construcţii monumentale.
În cadrul reuniunii au luat cuvântul Georgeta Ga-
vrilă, secretar general al Ministerului Apărării Naţiona-
le, arhitectul Șerban Sturdza, președintele Ordinului
arhitecţilor din România, Valentin Tănase și colonelul
Anton Iancu, directorul instituţiei.
La 6 decembrie 2006, s-au omagiat 130 de ani
existenţă a instituţiei, în cadrul unei adunări festive la
care au luat parte personalităţi din conducerea arma-
tei, generali și ofiţeri superiori, foști comandanţi și sa-
lariaţi ai cercului, mulţi alţi invitaţi din armată sau din
viaţa civilă. Cu această ocazie, au fost emise o medalie
jubiliară argintată, precum și o mapă și o insignă ani-
versare.
Un moment de referinţă l-a constituit așezarea, la
4 februarie 2011, pe faţada palatului dinspre bulevar-
dul Regina Elisabeta, a unui însemn comemorativ (pla-
că) care amintește faptul că pe locul unde s-a constru-
it clădirea a funcţionat, vreme de câteva sute de ani,
mânăstirea Sărindar. Iniţiativa a aparţinut generalului
maior Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului
Logistic Întrunit, și colonelului Cristian Dorca, direc-
torul instituţiei, un real sprijin acordând și Patriarhia
română. De altfel, Prea Sfinţitul Ciprian Câmpinea-
nu, vicar patriarhal, a oficiat slujba de sfinţire a plăcii,
mulţumind, în același timp, Cercului Militar Naţional
pentru acest gest de recuperare a tradiţiei creștine. La
manifestare au luat parte directorii instituţiilor de cul-
tură din armată, foști directori ai instituţiei, generali și
ofiţeri în activitate și în rezervă, conferenţiari, profesori
și colaboratori ai cercului, personalul instituţiei ș.a.
Pe placă sunt inscripţionate cuvintele voievodului
muntean Matei Basarab, ctitor al lăcașului de cult: „Fă-
când Domnia mea 40 de biserici, precum mă făgădu-
isem lui Dumnezeu, am îndeplinit cu aceasta pre care
am zidit-o din temelie în locul unei bisericuţe vechi
ce se zicea a Coconilor… și eu am numit-o Serindarul,
leat 7160 (1652), lăsând tot hramul Adormirea Maicii
Domnului, ca să fie pomenire părinţilor, nouă și fiilor
noștri, amin
”
.
Dificultăţi și reușite în managementul
instituţiei
Cercul Militar Naţional este cea mai importantă
instituţie culturală, de reprezentare și de protocol a ar-
matei, un adevărat„Ateneumilitar”, care a găzduit, de-a
lungul deceniilor, manifestări deosebit de importante
pentru România și armata sa. Impunerea în conștiinţa
publică internă și internaţională a fost facilitată și de
