149
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
refăcut ordinele și instrucţiunile în domeniu, care re-
glementau, de data aceasta, într-o manieră mai clară,
modul de utilizare a sălilor și spaţiilor din Cercul Militar
Naţional.
În pofida tuturor acestor greutăţi și disfuncţiona-
lităţi, în ultimul deceniu, în palat s-au efectuat multe
lucrări de restaurare, renovare și reambientare care au
sporit funcţionalitatea și estetica spaţiilor, respectiv a
sălilor sale.
În anul 2000, ca urmare a demersurilor conduce-
rii Cercului Militar Naţional, prin Hotărârea nr. 196 din
27 iulie a Consiliului General al Municipiului București,
s-a atribuit denumirea de „Piaţa Tricolorului” spaţiului
public și esplanadei din faţa Palatului Cercului Militar
Naţional. În acest loc se desfășoară, în fiecare an, la ca-
targul pe care flutură steagul tricolor, cele mai impor-
tante ceremonii legate de Ziua Drapelului Naţional (26
iunie) și de Ziua Imnului Naţional (29 iulie).
Tot în vara anului 2000, cu sprijinul conducerii Mi-
nisterului Apărării Naţionale, în Sala de Marmură s-a
montat instalaţia de aer condiţionat și s-au înlocuit
mobilierul și covoarele. Noul ambient a fost inaugurat
cu ocazia recepţiei date de Sorin Frunzăverde, minis-
trul Apărării din acel moment, la 25 octombrie, Ziua
Armatei, activitate la care a participat și primul minis-
tru Mugur Isărescu.
În anul 2001, pe baza avizelor Ministerului Culturii
și Cultelor și al Primăriei Capitalei, Cercul Militar Naţio-
nal a montat o placă de marmură cu inscripţia „Fântâ-
na Sărindar”, pe balustrada fântânii arteziene din faţa
terasei.
În anii următori au fost efectuate și alte lucrări de
reparaţii, restaurare, întreţinere și modernizare, printre
care dotarea cu aparate de aer condiţionat în Sala Ma-
ură și redecorarea acesteia, restaurarea frescei din Sala
Norvegiană, montarea a două copertine la intrările în
sălile Bizantină și de spectacole, refacerea Sălii „Ștefan
cel Mare” (aparţinând Bibliotecii Militare Naţionale),
redecorarea Sălii „Alba Iulia” și a Rotondei „Nicolae Gri-
gorescu”, înlocuirea instalaţiei de telecomunicaţii, rea-
lizarea infrastructurii de cablare a palatului pentru asi-
gurarea accesului la Internet, modernizarea centralei
termice, înlocuirea instalaţiei de încălzire de la etajele
trei și patru etc.
În palat, alături de Cercul Militar, după cum am
mai avut ocazia să precizăm, își desfășoară activitatea
și alte instituţii: Biblioteca Militară Naţională, Restau-
rantul Militar, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare
în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” ș.a.
Până la mijlocul deceniului întâi al acestui secol, sub-
ordonarea lor era diferită, ceea ce a creat unele difi-
cultăţi administrării clădirii. De la această dată, Cercul
Militar Naţional, Biblioteca Militară Naţională și Resta-
urantul Militar au intrat în subordinea Comandamen-
tului Logistic Întrunit, o măsură binevenită și utilă,
ceea ce s-a reflectat într-o sporire a eficienţei actului
managerial.
Desigur, conducerea unei instituţii atât de com-
plexe și administrarea unei clădiri aflată în patrimoniul
naţional incumbă responsabilităţi majore atât pentru
personalul care lucrează aici, cât și pentru Ministerul
Apărării Naţionale în ansamblul său. Dincolo de toate
acestea însă, Cercul Militar Naţional a fost și rămâne un
simbol al armatei române de ieri, de astăzi și de mâine,
ceea ce implică o grijă sporită pentru ca să-și păstreze
statutul, dobândit cu atâta trudă și sacrificii, în ţară cât
și în străinătate.
NOTE:
1
Normativele privind organizarea și funcţionarea cercurilor mi-
litare
, București, 1992, p. 5.
2
Ibidem
, p. 7-8.
3
Ibidem
, p. 8-9.
4
Comandor Ilie Manole, colonel Grigore Buciu, istoric de artă
Victor Simion,
op. cit
., p. 92.
