57
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
fost susţinut de coloneii C.Z. Boerescu și Gh. Iannescu.
Generalul Arion a obiectat că un concurs general pre-
zenta inconvenientul că presupunea un timp mai lung
și premii mai mari spre a-l putea face atractiv
45
.
Colonelul Constantin Cica, comandantul Școlii de
ofiţeri, a adus în discuţie ideea ca viitorul concurs să fie
organizat numai de trei arhitecţi, bine plătiţi, iar câști-
gătorul să fie însărcinat cu direcţia lucrărilor, oferindu-
i-se și un procent din valoarea construcţiei. Colonelul
Cealâk, comandantul Regimentului 5 Roșiori, a fost de
părere că trebuiau consultaţi neapărat arhitecţi stră-
ini, iar căpitanul Octav Boian, din Școala de artilerie și
geniu, propunea să fie invitaţi să proiecteze viitoarea
clădire numai tinerii, absolvenţi ai Școlii de Beaux-Arts
din Paris. În cele din urmă, rezumând discuţiile, gene-
ralul Arion a propus să fie însărcinat Comitetul ca să
se adreseze la 3-5 arhitecţi, iar câștigătorul să fie de-
semnat să conducă și lucrările de construcţie. Această
propunere a întrunit unanimitatea adunării
46
.
Cea mai dezbătută problemă a fost finanţarea
proiectului, Cercul neavând mijloace pentru a susţine
singur, cu posibilităţile sale bugetare restrânse doar
la cotizaţiile membrilor săi, o construcţie de o ase-
menea mărime. Și aici, propunerile ofiţerilor au fost
numeroase, fiecare încercând să găsească mijloacele
necesare. Subintendentul I. Petrovici cerea ca fiecare
ofiţer să pună la dispoziţia cercului îndemnizaţia sa pe
șase luni, alţii au emis părerea că trebuia organizată
o loterie
47
care să funcţioneze pe o durată de trei ani,
extragerile numerelor câștigătoare având loc la data
de 10 mai ale anilor 1898, 1899 și 1900. Suma totală
atrasă era estimată la 600 000 lei, dintre care 180 000
lei câștiguri, 70 000 lei pentru organizarea loteriei, iar
350 000 lei venit, sumă ce urma a fi virată pentru finan-
ţarea construcţiei.
S-a avansat și soluţia emiterii de acţiuni între ofi-
ţeri, dar această idee a fost abandonată din start de-
oarece o acţiune similară, organizată de Cercul Militar
din Câmpulung, a fost un eșec.
Președintele Comitetului, colonelul Gh. Mareș, a
anunţat că a intrat în tratative cu societatea„Dacia-Ro-
mania”, pentru a i se da în antrepriză construcţia pala-
tului, dar mai mulţi ofiţeri au respins soluţia ca nefiind
viabilă din cauza preţului exorbitant cerut și a condiţii-
lor puse
48
. Întrucât discuţiile riscau să se prelungească,
generalul Arion le-a propus celor prezenţi să se adre-
seze o cerere Ministerului pentru ca din fondurile sale
să împrumute Cercul Militar, acesta obligându-se să
acorde dobânda Casei de Depuneri și Consemnaţiuni.
În caz de refuz, să fie însărcinat Comitetul de adminis-
traţie să contracteze un împrumut de la orice societate
de credit în condiţiile pieţei.
În conformitate cu mandatul încredinţat de Adu-
narea generală, s-a adresat la cinci arhitecţi, dintre care
trei s-au oferit singuri, dar, în final, s-au prezentat doar
patru cu planul aferent.
Problema a fost dezbătută, din nou, în Adunarea
generală din 29 ianuarie 1899, generalul Arion anun-
ţând că lucrările celor patru arhitecţi vor fi expuse
timp de 21 de zile în Sala Ateneului, pentru ca publi-
cul să le poată vedea iar cei competenţi să-și poată da
avizul prin presă. Juriul pentru stabilirea câștigătorului
era format dintr-o comisie mixtă de ofiţeri și arhitecţi
împreună cu membrii Comitetului de administraţie al
Cercului Militar. În comisia mixtă au fost desemnaţi ur-
mătorii: generalul Eraclie Arion , coloneii Ioan Culcer,
Constantin Hârjeu, Vasile Zottu, Constantin Boerescu
și Gh. Mareși, locotenent-colonelul Aronovici, maiorul
M. Baranga, căpitanul I. Călinescu și arhitecţii Gogu
Cerchez și Al. Săvulescu
49
.
S-a analizat și problema financiară, Comitetul in-
formând că, potrivit calculelor, costul construcţiei pa-
latului se va ridica la 2 milioane de lei, o sumă foarte
mare pentru acele timpuri. Unii ofiţeri, cum ar fi ge-
