133
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
1991, Casa Centrală a Armatei și-a reluat numele de
Cercul Militar Naţional. Era o revenire, este adevărat,
parţială, la tradiţia instituţiei ce își avea originile în pe-
rioada anterioară obţinerii independenţei.
Palat al artelor
Respectând o tradiţie, Cercul Militar Naţional a re-
prezentat și după anul 1990 un spaţiu generos pentru
artele plastice. Începutul este localizat în noiembrie
1990, când, în foaierul Sălii de Marmură, s-a organizat
prima expoziţie cu lucrările copiilor de la Cercul de
Creaţie al Școlii nr. 8 din Botoșani. La vernisajul expo-
ziţiei, intitulată„Cu ochii copilăriei”, a participat prinţul
Dimitrie Sturdza și mai mulţi demnitari, inclusiv gene-
ralul Victor Stănculescu, ministrul Apărării Naţionale în
acel moment
4
.
La 25 mai 1991, în întâmpinarea Zilei internaţio-
nale a copilului, Cercul Militar Naţional, având drept
colaborator Comitetul Naţional UNICEF, a organizat
expoziţia de pictură „Copiii – speranţă și pace”. Au ur-
mat și alte manifestări de acest gen, dar un moment
important l-a reprezentat deschiderea, la 20 iulie 1992,
a expoziţiei personale a pictorului Ion Sălișteanu, per-
sonalitate marcantă a artei contemporane românești.
Cu acest prilej, Sala Maură, care găzduia evenimentul,
a fost transformată în galerie permanentă de artă plas-
tică. S-a reușit astfel salvarea sălii de la o degradare
aproape sigură, deoarece aceasta devenise între timp
un spaţiu predilect pentru desfășurarea nunţilor. Ideea
amplasării unei galerii de artă în palat a fost apreciată
pozitiv de numeroase personalităţi. Între alţii, scriitorul
Tudor Octavian afirma:„Un salon pentru marele public
acum, când Muzeul e în refacere (Muzeul Naţional de
Arte, n.n.) și când Dalles-ul (cunoscută sală de expoziţii
din București, n.n.) e în ruină, e o idee bună oricum. Or-
ganizatorii au reușit să convingă că Sala Maură a Cer-
cului Militar Naţional ar putea fi locul destinat să ono-
reze, să valorizeze adică, opera unor contemporani de
seamă”
5
. După acest eveniment, până în iunie 1995, au
urmat multe expoziţii organizate în Sala Maură, aparţi-
nând altor artiști consacraţi.
După evacuarea discotecii „Vox Maris”, conduce-
rea Cercului Militar Naţional a decis, la 15 iunie 1995,
transformarea acestui spaţiu în galerie permanentă de
expoziţii, sub denumirea „Galeria Artelor”. Presa vre-
mii a salutat evenimentul, evidenţiind semnificaţia lui
culturală. Ziarul „Adevărul”, sub semnătura lui Cornel
Radu Constantinescu, aprecia: „În spaţiul fostei disco-
teci
Vox Maris
, discotecă de o ţinută mai mult decât
dubioasă, s-a deschis noua galerie de artă a Cercului
Militar Naţional. Două săli excepţionale au fost așadar
asanate și redate artei, autenticei culturi. Expoziţia de
debut, reunind lucrări ale maeștrilor Traian Brădeanu
și Aurel Nedel, își așează viitorul program sub semnul
indiscutabil al valorii”
6
.
De la această dată, marea sală de expoziţii a Cer-
cului Militar Naţional a intrat definitiv în circuitul si-
mezelor bucureștene, găzduind, an de an, zeci de
manifestări, de reală valoare artistică. Spaţiul nu ne
îngăduie să menţionăm toate expoziţiile organizate
aici, dar, spre exemplificare, vommenţiona o parte din
personalităţile care au expus în sălile cercului, lui Ion
Sălișteanu adăugându-i-se Vasile Grigore, Ion Popes-
cu-Negreni, Ion Grigore, Ștefan Popa Popas, Elena Uţă
Chelaru, Spiru Vergulescu, Vasile Celmare, Marcel Chir-
noagă, Octavian Vișan, Florin Niculiu, Ioan Hultoană,
Valentin Tănase, Anca Maria Constantinescu, Ion Mu-
rariu, Marin Predescu, Dan Cristian Popescu, Constan-
tin Piliuţă, Mihai Mănescu, Val Munteanu, Dragoș Mo-
rărescu, Cela Neamţu, Costin Neamţu, Sorin Ionescu,
Sorin Adam, Bogdan Stihi, Gheorghe Ciobanu, Traian
Brădean, Aurel Nedel, Viorel Lăzărescu, Gheorghe Io-
