Conferința „Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919″

Academia Română și Statul Major al Apărării au organizat marți, 22 octombrie 2019, conferința „Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919″. Evenimentul s-a desfășurat în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României și al evocării însemnătății anului 1919 în istoria țării noastre.

Conferința a fost deschisă în Aula Academiei Române cu alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a vorbit despre contextul Marii Uniri și rolul armatei române, și cu prelegerea general-locotenent dr. Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit. Au luat, de asemenea, cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, și general-maior (ret.) Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.

Cu acest prilej, Academiei Române i-a fost conferită Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, ca semn de apreciere pentru întreaga activitate în slujba națiunii române, desfășurată de cel mai înalt for al științei și culturii din țara noastră.

În partea a doua a zilei lucrările conferinței s-au desfășurat în Sala de Marmură din Palatul Cercului Militar Național. Au fost abordate teme privind contextul internațional al anului 1919 și remarcabilul efortul diplomatic și militar de apărare a actului Marii Uniri, realizată prin evenimentele de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. În cadrul unei secțiuni științifice cu tema apărarea frontierelor Marii Uniri, șefii categoriilor de forțe ale armatei au subliniat contribuția fiecărei categorii de forțe la efortul militar românesc al anului 1919, cu efectivele, organizarea și dotarea de atunci.

Generalul-maior (ret.) Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, a moderat o dezbatere în care a pus accentul pe faptul că anul 1919 reprezintă o etapă importantă a Războiului Întregirii, declanșat la jumătatea lunii august 1916.

Agenda conferinței a cuprins, de asemenea, prezentarea principalelor activități desfășurate de Fundația „Mareșal Alexandru Averescu” pentru omagierea Marii Uniri și formarea României Mari.

La eveniment au participat membri ai Academiei Române, generali și ofițeri, cadre didactice universitare, cercetători din institutele Academiei Române, specialiști din Statul Major al Apărării, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Comandamentul Logistic Întrunit, studenți și cursanți din instituțiile de învățământ superior ale armatei, elevi din colegiile militare.

Conferința a fost onorată de prezența Șefului Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă, care a dorit să marcheze sărbătorirea Zilei Statului Major al Apărării, pe data de 12 noiembrie 2019, prezentând prelegerea cu tema „Statul Major al Apărării – 160 de ani în slujba țării”.

Alocuțiunile de închidere a conferinței „Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919″ au subliniat necesitatea cunoașterii istoriei de către tânăra generație și reluarea dezbaterilor dedicate actului de la 1918, pe fondul diversificărilor cercetărilor academice care relevă detalii mai puțin cunoscute despre efortul cumulat al constituirii României Mari.

Biroul de comunicare al Academiei Române

Secția Informare şi Relaţii Publice a Statului Major al Apărării

Conferințele Cercului Militar Național

Joi, 16 mai 2019, ora 15.00, la Sala „Eusebiu Ștefănescu”, a avut loc Conferința „Transparentele aripi. Mihai Eminescu-Nichita Stănescu-Eusebiu Ștefănescu”. Invitați: Ioan Buduca, filozof, critic literar, eseist, publicist, Mircia Dumitrescu, artist plastic, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Ioana Crăciunescu, poetă și actriță, Vivi Drăgan Vasile, director de imagine, Ioan Mureșan, poet, și Ion Bogdan Ștefănescu, muzician și poet. Moderator: col.(r) Liviu Vișan, poet, Biblioteca Militară Națională.

Conferința a a fost inspirată de Eseul poetic-cinematografic „Visători la steaua singurătății” realizat de Eusebiu Ștefănescu (1944 – 2015) pe versurile poeților Mihai Eminescu și Nichita Stănescu. Muzica recitalului a fost compusă de Ion Bogdan Ștefănescu.

Eeseul poetic „Visători la steaua singurătății” există și ca audio-book realizat de Editura Casa Radio în 2016 și a fost lansat în 2017, la Cercul Militar Național, cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naționale. Foto: Ionuț Lazăr.

Conferința „Transparentele Aripi. Mihai Eminescu – Nichita Stănescu – Eusebiu Ștefănescu” poate fi vizionată pe canalul youtube al Cercului Militar Național: https://www.youtube.com/watch?v=PnQIligRzyc

Vizionați filmele pe canalul de youtube al Cercului Militar Național: https://www.youtube.com/user/CMNROMApN/videos

Eseul poetic-cinematografic „Visători la steaua singurătății”: https://www.youtube.com/watch?v=aAwooeRiQS0

Filmul In Memoriam Eusebiu Ștefănescu, realizat în 2016: https://www.youtube.com/watch?v=zVNWeP9UZb0

Vineri, 12 ianuarie 2018, Cercul Militar Național a marchat Ziua Culturii Naționale și cei 168 ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu printr-o serie de manifestări culturale. Sala de Marmură a găzduit Conferința ”EMINESCU ȘI NOI” susținută de criticul literar Alex ȘTEFĂNESCU, în cadrul Conferințelor Cercului Militar Național. Evenimentul s-a constituit într-o invitație la lectură și s-a desfășurat în ritmurile flautului muzicianului Ionuț Bogdan ȘTEFĂNSCU și pe versurile poetului nepereche, rostite actrița Rodica MANDACHE. https://www.facebook.com/ObservatorMilitar/videos/1985987248110629/ https://www.facebook.com/ObservatorMilitar/videos/1979294682113219/

Conferințele Cercului Militar Național Marți, 4 octombrie 2016, ora 11.00, la Sala de Marmură, a avut loc Conferința cu tema „ION I.C.BRĂTIANU – Inginer constructor și om de stat”, susținută de prof.ing. Nicolae NOICA, ministru al Lucrărilor Publice (1996 – 2000). Moderator: prof.dr. Mihail IONESCU .

Miercuri, 24 februarie 2016, ora 11:00, la Sala Bizantină Conferințele Cercului Militar Național: Constantin Brâncuși – 140 de ani de la naștere Invitat: prof.univ. dr. Cristian Robert Velescu, istoric de artă Moment artistic susținut de naistul Nicolae Voiculeț și Orchestra Ansamblului Artistic al Armatei Accesul pe bază de înscriere la tel. 021 3138680 int.136/156 sau e-mail: cultura@cmn.ro.

Interviul cu istoricul de artă Cristian Robert Velescu, realizat de Elena David, redactor la Observatorul Militar: http://www.presamil.ro/om/2016/34/index.html#15/z

Joi, 16 aprilie 2015, ora 18.00, la Sala de Marmură, va avea loc Conferința cu tema: „DIN TEZAURELE ARHITECTURII VECHI ROMÂNEȘTI”, susținută de profesor Victor SIMION, istoric de artă. Evenimentul este ocazionat de sărbătorirea Zilei Mondiale a monumentelor şi a siturilor şi face parte din ciclul „Conferinţele Cercului Militar Naţional”, iniţiat în anul 2011.

Accesul pe bază de rezervare la telefon: 021.313.86.80 int. 136, 156, e-mail: cultura@cmn.ro

Conferinţa cu tema „Societatea românească în schimbare: mentalităţi, structuri, tendinţe”, susţinută de antropologul Vintilă MIHĂILESCU şi sociologul Dumitru SANDU.

Diplomat de carieră, a deţinut printre funcţiile diplomatice cele mai importante: Reprezentat al României pe lânga Oficiul European al ONU (Geneva), Şef al delegaţiei române în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare (Geneva), Adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, Ambasador al României în Republica Elena. Invitatul va vorbi participanţilor despre evenimentele şi momentele cele mai semnificative prin care diplomaţia română s-a făcut remarcată într-o perioadă extrem de dificilă pentru statele aflate sub infulenţa URSS. Cartea cu acelaşi titlu a fost lansată în luna septembrie, sub egida Fundaţiei Europene „Nicolae Titulescu”.

Conferinţa istoricului Georgeta Filitti abordează istoria celei mai spectaculoase străzi din Bucureşti – CALEA VICTORIEI, şi anume prezentarea palatelor care se află pe această „coloana vertebrală” a oraşului. Acesta conferinţă deschide LUNA BUCUREŞTILOR: 9 mai – 9 iunie 2013, proiect cultural derulat de Fundaţia Calea Victoriei în colaborare cu Cercul Militar Naţional. Luna Bucureştilor a existat ca sărbătoare a Bucureştiului între anii 1935 – 1940, cu scopul însufleţirii oraşului şi cuprindea spectacole de teatru, expoziţii diverse, activităţi sportive, parade militare, mitinguri aviatice, concursuri hipice. Fundaţia Calea Victoriei a reînviat acest proiect şi din anul 2009 realizează evenimente culturale reunite sub acelaşi nume de Luna Bucureştilor, ce evocă spiritul perioadei faste în care capitala noastră a fost denumită Micul Paris. Implicarea Cercului Militar Naţional reprezintă o continuare firească a tradiţiei culturale interbelice, perioada în care Cercul Militar se alinia prin activitatile sale centrelor culturale ale Bucureştiului. Iniţial Podul Mogoşoaiei, devenit ulterior Calea Victoriei, era strada pe care puteai găsi în sec. XIX casele şi palatele celor mai de seamă familii din Bucureşti, inclusiv Palatul Regal, precum şi instituţii culturale emblematice, cum ar fi Ateneul Român. Calea Victoriei devine, în perioada interbelică, un loc populat şi prietenos, locul paradelor şi al promenadelor pentru oameni din toate categoriile sociale, iar strada devine aglomerată şi pestriţă, lăsând cu greu loc maşinilor sau trăsurilor.

Numeroşi scriitori, intelectuali şi artişti de la începutul sec XX au scris despre atmosfera cosmopolită de pe Calea Victoriei, au frecventat locuri cum este Cafeneaua Capşa (vis-a-vis de Cercul Militar Naţional) şi au fost surprinşi de contrastele pe care această stradă le dezvăluie: doamne extrem de sofisticate alături de florărese vesele, domni grăbiţi cu serviete, copii gălăgioşi, militari, în costumele lor impecabile, la plimbare.

Doamna Georgeta Filitti va povesti, cu detalii inedite, despre palatele şi monumentele următoare: Palatul Cantacuzino, Palatul Ghika – Grădişteanu, Academia Română, Casa Monteoru – Catargi, Palatul Ştirbei, Ateneul Român, Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară, Biserica Creţulescu, Casa Capşa, Cercul Militar Naţional, Biserica Sărindar, CEC şi Palatul Poştelor, aducând aminte de personalitatile care au locuit şi trăit momente memorabile în ele.

5 aprilie 2012, Sala de Marmură. Susţinută de PS Ciprian CÂMPINEANUL, episcop – vicar patriarhal.