126
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
Sala Norvegiană s-a transformat în „Sala Dacia” și,
la fel ca Sala Alba Iulia, urma să fie destinată activită-
ţilor de microgrup (întruniri ale cenaclurilor scriitorilor
profesioniști și amatori din armată, spectacole de tea-
tru, recitaluri de poezie, ședinţele clubului „Femina”).
Sala de spectacole „6 Martie” a primit numele de
„Sala 25 Octombrie”, destinaţia principală a acestui
spaţiu fiind organizarea spectacolelor cinematografi-
ce și a întrunirilor politico-ideologice.
Fostul cinematograf „Central” a căpătat denumi-
rea de „Sala Mihai Viteazul”, cu o funcţionalitate mul-
tiplă: spaţiu pentru diverse întâlniri, pentru spectacole
de teatru și activităţi culturale în cadrul Festivalului
Naţional „Cântarea României”, ce avea scopul să glori-
fice regimul și realizările lui.
Sala Bibliotecii Centrale a Ministerului Apărării Na-
ţionale, ce purtase până atunci numele de „25 Octom-
brie”, a devenit „Nicolae Bălcescu”. Spaţiul era dedicat în
special acţiunilor legate de popularizarea cărţii, dar și șe-
dinţelor cenaclurilor literare ce funcţionau la acea dată.
În sfârșit, sala de expoziţie de sub terasă a primit
numele de„1 Decembrie 1918”, fiind destinată, în prin-
cipal, organizării expoziţiilor de pictură, sculptură, gra-
fică, fotografie, filatelie, numismatică etc.
Consolidarea și restaurarea Palatului
În seara zilei de 4 martie 1977, România a fost
zguduită de un puternic cutremur de pământ care a
produs importante pierderi umane și materiale atât în
București, cât și în multe regiuni ale ţării
20
. Printre clă-
dirile afectate s-a aflat și edificiul Casei Centrale a Ar-
matei. Era al doilea seism de mare intensitate pe care îl
resimţea clădirea, inaugurată în februarie 1923. Primul
dintre acestea, cel din 10 noiembrie 1940, a produs
puţine avarii. Al doilea însă a afectat destul de serios
unele elemente ale edificiului (stâlpi, grinzi, planșee,
zidării, ornamentaţii). Având în vedere starea clădirii,
conducerea Ministerului Apărării Naţionale a încredin-
ţat executarea lucrărilor de consolidare și restaurare
Trustului de Construcţii „Carpaţi”
21
.
Lucrările au început în martie 1979, fiind aprobate
de ministrul Apărării Naţionale pe Raportul U3015 din
7 octombrie 1978. La 4 februarie 1980, Sala de Mar-
mură, Sala Maură și celelalte spaţii de la etajul 2 au
intrat în reparaţii și consolidări. Registrul istoric al in-
stituţiei reţine informaţia că ambientul arhitectural al
sălii a fost stabilit de colectivul constituit din generalul
de brigadă Ion Aurel, șeful Casei Centrale a Armatei la
acea dată, generalul maior Ion Nedelcu, șeful Direcţiei
de Cazare a Trupelor, general maior inginer Gheorghe
Bărbulescu și arhitecţii Irena Ghiţulescu, Constantin
Ghiţulescu și căpitan Marian Cătană.
În 1982, prin Ordinul Marelui Stat Major nr.
C.L.0032/1982, în urma lucrărilor de renovare și resta-
urare a localului, căminul care funcţiona la etajul 4 și-a
încetat existenţa.
În perioada 1979-1984, Trustul de construcţii„Car-
paţi” a efectuat lucrări de consolidare și finisaj la eta-
jele II-IV, dar fără a le termina. Conducerea Casei Cen-
trale a Armatei arăta, în bilanţul său pe anul 1984, că o
„problemă deosebit de gravă este ritmul lent în care se
execută lucrările de reparaţii și consolidări la clădirea
instituţiei”.
După această dată, Trustul „Carpaţi” a fost impli-
cat în acţiuni de mare amploare la obiective prioritare
pentru autorităţile comuniste de atunci: Centrul Civic,
în primul rând, apoi la Casa Poporului, Palatul Cotro-
ceni, Sinaia-Foișor 2. Prin urmare, lucrările de la Casa
Centrală a Armatei au fost întrerupte. Având în vedere
această situaţie, conducerea departamentului de re-
