122
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
al nouălea, pe fondul iniţierii de către conducerea so-
vietică a politicii de„perestroika” și„glasnosti”, respinsă
vehement de Nicolae Ceaușescu, regimul a intrat în-
tr-o stare de izolare internaţională accentuată, dublată
de creșterea nemulţumirilor interne. La sfârșitul anului
1989, el a avut parte de o ieșire violentă din scenă, Ro-
mânia fiind singura ţară est-europeană unde schimba-
rea s-a petrecut în acest mod
13
.
Toate aceste evenimente interne și externe și-au
pus amprenta și asupra activităţii Casei Centrale a Ar-
matei, aceasta fiind, în respectiva perioadă, o instituţie
des frecventată de către ofiţeri, subofiţeri și persona-
lul civil al armatei. Mai toate programele și activităţile
iniţiate au avut un puternic caracter ideologic, dar, cu
toate acestea, multe dintre iniţiative și programe ve-
neau în întâmpinarea unor necesităţi ale cadrelor mi-
litare și ale familiilor acestora. Pe lângă desele confe-
rinţe, expuneri, întâlniri etc., care aveau drept scop să
propage în rândul personalului armatei politica Parti-
dului Comunist Român, s-au desfășurat și altele, destul
de numeroase, în care aceste influenţe erau prezente
în proporţie redusă sau chiar lipseau.
Au conferenţiat la Casa Centrală a Armatei perso-
nalităţi reprezentative ale știinţei și culturii românești,
între care Edmond Nicolau, Emil Mihuleac, Emil Con-
durachi, Dumitru Berciu, Andrei Caracostea, Mircea
Maliţa, Costin Murgescu, N.N. Constantinescu, Au-
gustin Z.N. Pop, Răzvan Teodorescu, Valeriu Râpeanu,
Gheorghe Ceaușescu, Alexandru Boboc, Marin Voicu-
lescu și mulţi alţii.
Respectând tradiţia, Casa Centrală a Armatei a
organizat cursuri de învăţare a limbilor străine (engle-
ză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă, turcă,
greacă etc.), de dans, pictură, croitorie, broderie artis-
tică, pian, vioară, acordeon, chitară, artă fotografică,
depanare radio-tv, cineclub, stenodactilografie etc.,
frecventate de sute și sute de persoane anual. În anii
‘80, au funcţionat cursuri de pregătire pentru admite-
re în învăţământul superior la disciplinele matematică
și fizică. La 1 august 1976, din iniţiativa unor entuziaști,
s-a creat Secţia numismatică, afiliată organismului na-
ţional în domeniu, Societatea Numismatică Română,
condusă de doi reputaţi specialiști: dr. Constantin Pre-
da și dr. Gheorghe Poenaru-Bordea. Secţia numismati-
că a C.C.A. a participat sau a organizat zeci de expoziţii
în București și în ţară, printre realizările sale numărân-
du-se și emiterea primei medalii cu faţa clădirii
14
.
De asemenea, Casa Centrală a Armatei și-a creat
propriile formaţii artistice: două colective de artă dra-
matică, un grup folk, un grup de montaj literar-muzi-
cal, un ansamblu de dans cu tematică militară, corul
fetelor, acesta din urmă dirijat multă vreme de Silvia
Secrieru, de la Conservatorul„Ciprian Porumbescu”din
București. Casa Centrală a Armatei a avut mult timp în
subordine ansamblul artistic „Doina” al Armatei-Estra-
da București. Toate aceste formaţii au prezentat spec-
tacole atât în sediul propriu, cât și în unităţi și coman-
damente din București sau alte garnizoane ale ţării
15
.
Concomitent, sălile fostului Palat al Cercului Mili-
tar au fost gazde primitoare pentru numeroase forma-
ţii artistice renumite din Capitală, din ţară și străinăta-
te, care au prezentat spectacole, unele de înaltă ţinută,
pentru personalul militar și civil din armată. Printre co-
lectivele care au trecut pragul Casei Centrale a Arma-
tei le reţinem pe cele ale Operei Române, Filarmonicii
bucureștene, teatrele Nottara, Naţional, Giulești etc. În
sălile Casei Centrale a Armatei au evoluat personalităţi
reprezentative ale liricii și scenei românești, precumEu-
genia Moldoveanu, Corneliu Fânăţeanu, Nicolae Her-
lea, Silvia Voinea, Ludovic Spiess, Elena Dacian, Petre
Ciortea, Gheorghe Cozorici, Silviu Stănculescu, Silvia
Popovici, Leopoldina Bălănuţă, Octavian Cotescu, Ade-
la Mărculescu, Dinu Ianculescu, Lucia Mureșan, George
Oancea, Eusebiu Ștefănescu, Vistrian Roman ș.a.
