127
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
sort a dispus ca lucrările să fie continuate de structurile
militare specializate, respectiv de Centrul de Proiectări
Construcţii Militare și de Sectorul Militar de Construcţii
nr. 1 București, aflat sub conducerea colonelului Mihai
Bartoș.
Lucrările au început în vara anului 1987 și au inclus
o sumă de operaţii foarte complexe de consolidare a
subsolului, a parterului și etajului I, refacerea finisaje-
lor și a ornamentelor interioare, restabilirea sistemului
de drenaj și de evacuare a apelor reziduale, refacerea
sistemului de încălzire și ventilaţie, restaurarea faţade-
lor edificiului etc. Activitatea a fost deosebit de labori-
oasă deoarece comanditarul, proiectantul și construc-
torul au dorit ca să păstreze și, totdată, să refacă multe
din elementele constructive iniţiale. În acest sens, s-a
apelat la consultarea albumelor și a schiţelor de epo-
că, precum și a unor specialiști renumiţi din ţară.
O primă direcţie de acţiune a constituit-o lucrările
de consolidare a structurilor de rezistenţă ale clădirii.
Faptul că edificiul a fost ridicat în epoca de început a
betonului armat a determinat ca unele soluţii tehnice
să nu mai fie viabile.
Intervenţiile efectuate de-a lungul timpului, de
cele mai multe ori într-un mod neprofesionist, au afec-
tat unele elemente ale structurii de rezistenţă. Este ca-
zul Sălii Norvegiene, unde s-au tăiat, pe peretele opus
intrării, capitelurile stâlpilor pentru montarea ecrane-
lor, sala fiind transformată în cinematograf cu circuit
închis. Cele mai multe probleme le-au pus planșeele
actualului Restaurant Militar și ale bibliotecii, unde
s-au montat grinzi metalice de 12 metri lungime. Solu-
ţiile tehnice la care s-a recurs au avut în vedere unele
cămășuieli armate ale stâlpilor, grinzilor și pereţilor,
precum și realizarea unor planșee de grinzi metalice
cu zăbrele, cele existente fiind descărcate de astfel de
sarcini. Prin această soluţie, acestea suportau numai
propria lor greutate.
Un alt element asupra căruia s-a intervenit a fost
sistemul de drenaj. Acesta era în formă de „U”, marcat
de bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei și stra-
da Constantin Mille. Apele deversau într-un cămin
amplasat pe strada Constantin Mille care, din cauza
colmatării și a pantei mici de scurgere, refula, în caz de
ploaie, în Sala Bizantină. De asemenea, apăruseră fe-
nomene de igrasie la unii pereţi ai sălilor de la subsol.
Amai intervenit și regularizarea râului Dâmboviţa, care
a întrerupt o serie de traiecte de canalizare, ceea ce a
dus la inundarea sălilor de la subsol. La 24 septembrie
1988, Casa Centrală a Armatei intervenea la Consiliul
Popular al Municipiului București, semnalând această
gravă problemă. Conducerea instituţiei solicita ajuto-
rul neîntârziat al Întreprinderii Canal Apă București,
pentru depistarea și eliminarea defecţiunii existente
pe întregul tronson al străzii Constantin Mille. Coope-
rarea dintre specialiștii militari și cei civili s-a concreti-
zat în găsirea unor soluţii optime, respectiv evacuarea
apelor uzate și a celor freatice prin construirea unui
bazin de colectare și a unei staţii de pompare, și tăie-
rea legăturilor de scurgere liberă către canalizarea din
strada Constantin Mille. Concomitent, au fost refăcute
drenurile de sub clădire, executându-se puţuri noi, co-
lectoare, apa fiind condusă spre staţia de pompare.
Destule probleme a pus și instalaţia de ventilaţie
care, iniţial, se realiza natural. După cel de-al Doilea
Război Mondial, în anumite perioade, din motive de
securitate, galeriile care asigurau ventilaţia au fost as-
tupate. Prin urmare, în timpul acestor lucrări, instalaţia
naturală nu a putut fi repusă în funcţiune în întregime,
unele obstacole neputând fi înlăturate. În consecinţă,
s-a realizat un sistem de ventilaţie mecanică, forţată,
care, în combinaţie cu cea naturală, asigura o aerisire
ireproșabilă tuturor spaţiilor. Așa cum preciza genera-
lul de brigadă Mircea Zice, la acea dată locţiitorul șe-
