128
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
fului Direcţiei Investiţii, Construcţii și Cazarea Trupelor,
lucrările de ventilaţie au fost proiectate și coordonate
de colonel inginer Ion Vulpaș, de la Centrul de Proiec-
tări Construcţii Militare.
Cele mai laborioase lucrări au fost însă cele de re-
staurare, proiectanţii și constructorii lucrând în perma-
nenţă cu fotografiile iniţiale ale clădirii pe masă. Prac-
tic, fiecare ornament a fost lucrat manual, pentru ca
toate detaliile iniţiale să poată fi respectate. Lucrările
de ipsosărie au fost executate de o echipă formată din
Gheorghe Tudor, Gheorghe Bădulescu, Gothard Bella
și Ion Căpitănescu. Pentru refacerea frescelor origina-
le, decorarea capitelurilor și aplicarea vopsitoriilor ar-
tistice, s-a apelat atât la specialiștii Studioului de Arte
Plastice al Armatei, cât și la alţi artiști plastici valoroși.
De exemplu, frescele istorice din sălile Bizantină și
Norvegiană au fost executate în tehnica murală de că-
tre pictorul Horia Ghelu.
A fost, de asemenea, proiectat și executat întregul
mobilier, unul adecvat fiecărei săli, pentru a-i conferi
atât funcţionalitate cât și un anumit stil, proiectant fi-
ind colonelul Nicolae Berbece. Din colectivul care s-a
ocupat cu redecorarea și finisarea întregului edificiu
au făcut parte, potrivit mărturiilor generalului de bri-
gadă Mircea Zice, arhitecţii Tiberiu Boitan, Paul Rădu-
lescu, Ileana Costea și Dumitru Ţeţu.
Instalaţia de încălzire a fost regândită integral. S-a
realizat o nouă centrală termică, aceasta având posibi-
litatea să funcţioneze atât cu combustibil lichid, cât și
gazos. Rezervoarele au fost îngropate în zona spaţiu-
lui dinspre Calea Victoriei, prin aceasta realizându-se
confortul termic necesar desfășurării corespunzătoare
a activităţilor.
Lucrările de consolidare și restaurare au inclus
faţada edificiului de pe care s-a demontat firma lumi-
noasă pe care se puteau citi știri din ziarul „Informaţia
Bucureștiului”, refăcându-se placajele și ornamentele.
De asemenea, prin soluţiile tehnice adoptate s-a
lărgit spaţiul de sub terasă. În prezent, aici funcţionea-
ză Galeria Artelor, una dintre cele mai mari și mai ele-
gante săli de expoziţie din București.
Nu s-au putut realiza și monta elementele deco-
rative ecvestre de pe cele două turnuri laterale ale fa-
ţadei principale deoarece nu s-au mai găsit nici banii
și nici materialele necesare. De asemenea, timpul nu
a permis materializarea ideii, regimul comunist fiind
înlăturat în decembrie 1989.
S-au elaborat însă studiile aferente. La 20 noiem-
brie 1987, colonelul Marin Mirea, șeful Casei Centrale
a Armatei, i-a adresat generalului Ilie Ceaușescu, se-
cretarul Consiliului Politic Superior al Armatei, o notă
raport conţinând măsurile luate pentru realizarea gru-
purilor statuare ce urmau să fie instalate pe turnurile
clădirii. A fost contactat un grup de sculptori din Uniu-
nea Artiștilor Plastici condus de Horia Flămând, care a
propus confecţionarea grupurilor statuare din materi-
al ușor: tablă de cupru sau zinc de 1,5 mm. În acest fel,
greutatea maximă a fiecărui grup nu depășea trei tone
cu întregul eșafodaj de susţinere, ţevi, bare etc. Proce-
sul tehnologic cuprindea executarea unei machete la
dimensiunea 1/6 turnată din ghips, ca model de expu-
nere și pentru studiul de rezistenţă, apoi modelajul în
pământ și, în final, transpunerea în material definitiv.
Termenul de realizare era circa doi ani, iar costurile es-
timate se ridicau la suma de 9-10 milioane lei.
Consolidarea acestui edificiu, care face parte din
patrimoniul urbanistic naţional, a solicitat fonduri ma-
teriale și financiare deosebit de mari, concentrarea
unor forţe umane foarte importante, un efort de cre-
aţie deosebit. De altfel, ritmul lucrărilor în ultimii ani a
fost unul intens, impus de organele politice de atunci,
în care un rol aparte l-a avut generalul Ilie Ceaușescu.
Având în vedere experienţa de la începutul anilor
’80, când ritmul a fost lent, Consiliul Politic Superior a
