89
Un nou început.
Reluarea activităţii Cercului Militar
Reîntoarcerea autorităţilor în București și trepta-
ta normalizare a vieţii economice, sociale, politice și
culturale a ţării au însemnat și pentru Cercul Militar al
ofiţerilor din Capitală intrarea într-o nouă etapă. La fel
ca întreaga societate românească și această instituţie
s-a confruntat, în primii ani postbelici, cu multiple pro-
bleme. Cele mai presante erau reluarea activităţii insti-
tuţiei și finalizarea construcţiei palatului. Cum, în acele
condiţii, nu era posibilă întrunirea Adunării generale
a ofiţerilor, colonelul E. Rădulescu, raportor al vechiu-
lui comitet, a propus Ministerului de Război numirea
unui organ de conducere a Cercului Militar care să ac-
ţioneze pentru reluarea activităţii și rezolvarea tuturor
problemelor rezultate în urma războiului. Prin Ordinul
nr. 3617 din 26 ianuarie 1919, departamentul de resort
a numit Comitetul de direcţie în următoarea compo-
nenţă: președinte – generalul Ion Istrati, membri – ge-
neralul St. Mihail, coloneii E. Rădulescu, Gh. Manu și
Gh. Bacaloglu. Tot prin ordinul mai sus menţionat au
fost numite și comisiile de conducere și de execuţie a
lucrărilor la Palatul Cercului Militar. Comisia de direcţie
era compusă din generalii N. Sinescu, Gh. Mărdărescu,
R. Toroceanu, I. Macri și E. Nicoleanu, iar cea de exe-
cuţie din generalul I. Macri, colonelul C. Teodorescu și
maiorul St. Căţoiu
1
.
Cel mai important rol în cele două comisii i-a reve-
nit generalului I. Macri, care a primit din partea Minis-
terului de Război directive și însărcinări speciale pen-
tru conducerea Cercului Militar din București.
O primă problemă care s-a impus a fi rezolvată a
vizat stabilirea pagubelor aduse clădirii de către ar-
mata germană. La 29 decembrie 1918, ministrul de
război a numit o comisie care, la 3 ianuarie 1919, a sta-
bilit că Palatul Cercului Militar a suferit, în cei doi ani
de ocupaţie, pagube cifrate la suma de 1 980 000 lei.
Defalcată pe categorii, această sumă se împărţea ast-
fel: 1 200 000 lei stricăciuni aduse clădirii; 640 000 lei
chiria ce s-ar fi putut încasa timp de doi ani; 120 000
lei cotizaţiile nestrânse de la ofiţeri în același interval
de timp; 20 000 lei pagube aduse mobilierului. Acte-
le s-au depus la Secţia a III-a a Tribunalului Ilfov, unde
funcţiona Comisia Judeţeană pentru constatarea și
evaluarea pagubelor de război. După dezbaterea cau-
zei, Tribunalul a recunoscut Cercului Militar drept pa-
gubă suma de 1 700 000 lei. Finalizarea lucrărilor de
construcţie a palatului a reprezentat una dintre cele
mai spinoase probleme care a trebuit să fie rezolva-
tă în primii ani postbelici. În ședinţa din 22 februarie
1919, Comitetul de direcţie a cerut ajutorul Ministeru-
lui de Război, propunând două soluţii: preluarea clă-
dirii de către departamentul de resort, care urma să
o administreze după cum dorea, respectiv acordarea
C a p i t o l u l V I
CERCUL MILITAR – UN REPER CULTURAL AL URBEI (1919-1939)
