99
CERCUL MILITAR NAŢIONAL
Cercul a continuat să organizeze cursuri pentru în-
văţarea limbilor străine. De regulă acestea se desfășu-
rau între 1 noiembrie și 1 iunie, profesorii angajaţi fiind
plătiţi de către cursanţi
41
. De exemplu, în anul 1927, la
cursul de engleză au luat parte 166 de persoane, la cel
de franceză 14, iar la cel de germană – cinci
42
. În 1929,
cursul de limba engleză a fost urmat de 55 de ofiţeri,
media anilor 1930-1932 fiind de 23 de ofiţeri, cauza
descreșterii fiind criza economică din anii 1929-1933.
Pe lângă cursurile de limbi străine, s-au mai or-
ganizat, anual, cursuri de vioară, pian și dans, care au
trezit interesul ofiţerilor și al membrilor de familie ai
acestora, astfel că numărul participanţilor a fost des-
tul de mare. Spre exemplu, în 1926 au luat parte 450
de persoane, iar în anul următor 529, cei mai mulţi la
cercul de dans.
Prin profilul său, Cercul Militar era locul cel mai
potrivit pentru strângerea legăturilor de camaraderie,
a spiritului de corp în rândul ofiţerilor. În acest scop, în
toată perioada interbelică a funcţionat sala de biliard
și jocuri distractive (șah, table, domino, rummy). Ele
funcţionau, de regulă, în zilele de lucru de la ora 8.00
la 22.00, programul fiind prelungit până la ora 23.00
pentru zilele de sărbătoare. Media zilnică a celor care
frecventau aceste săli era de 20-30 de ofiţeri.
Tot în scopul strângerii legăturilor între ofiţeri, au
continuat să fie organizate baluri și serate dansante.
Deși spaţiile pentru desfășurarea unor asemenea acti-
vităţi erau mult mai mari, totuși sporirea considerabilă
a numărului de ofiţeri în garnizoana București a impus
organizarea lor pe arme sau categorii. Astfel, s-au in-
stituit balurile bobocilor, aviatorilor, cavaleriștilor, ge-
niștilor, a diferitelor unităţi etc. Dar nu numai ofiţerii
desfășurau asemenea activităţi, ci și diferite societăţi
din viaţa civilă – Crucea Roșie, Societatea Gospodine-
lor, Societatea„Limanul” etc.
Beneficiind de condiţii foarte bune, Palatul Cercu-
lui Militar a fost gazda obișnuită a meselor oficiale și a
banchetelor prilejuite de vizita unor delegaţii străine.
De exemplu, în 1923, au avut loc cinci asemenea ac-
tivităţi: dejun în onoarea mareșalului French (22 apri-
lie); dineu și serată în onoarea delegaţiei engleze (26
aprilie); serată în onoarea generalului francez Le Rond
(5 mai); ceai în onoarea generalului francez Meunier
(21 iunie); masă în onoarea generalului Péllé (7 noiem-
brie). În 1924, s-au dat banchete în onoarea lordului
amiral al Marii Britanii Beatty și a generalului marchiz
de Cavalcanti, din armata spaniolă.
O activitate importantă a fost organizarea confe-
rinţelor Cercului Militar București, devenite tradiţio-
nale
43
. Iniţial nu au existat reglementări foarte stricte
privind modul lor de desfășurare, tema, data și locul
fiind fixate în funcţie de necesităţile departamentului
de resort sau ale comitetului de direcţie. Ulterior, s-a
stabilit ca în fiecare an să se organizeze cel puţin două
conferinţe din patru cicluri, astfel: chestiuni în legătură
cu marile probleme ale neamului și ale armatei; pro-
bleme de știinţe aplicate, inclusiv în domeniul tehnicii
militare; probleme de istorie militară, în primul rând
cele legate de Războiul de Reîntregire; subiecte lite-
rare, artistice.
Puteau conferenţia numai personalităţi din lumea
civilă și militară cu mare autoritate morală și cu un
prestigiu știinţific înalt și puteau asista, fără obligaţii
exprese, membrii cercului și familiile lor, invitaţi ai con-
ferenţiarilor și ai ofiţerilor din garnizoană, intrarea fiind
liberă. Sumele aferente plăţii conferenţiarilor se preve-
deau în bugetele anuale ale instituţiei, iar cele nechel-
tuite se vărsau în fondul bibliotecii pentru suplimen-
tarea fondului de carte. Conferinţele aveau loc între 15
noiembrie și 15 mai, în sala de festivităţi a palatului.
A continuat să funcţioneze și sala de scrimă, deși
spaţiul destinat acesteia a fost destinat, până în 1925,
popotei Ministerului de Război. Sala de scrimă era spa-
ţioasă, aerisită, cu multă lumină, cu vestiar și dușuri,
